Ce ne place...

[florianbucătăraş Find all posts View Profile Close florianbucătăraş]

E ciudat că mă ocup destul de rar de ficăţeii de pui. Culmea, mi se pare o mâncare grea şi de aceea mănânc rar. Aici e o problemă de gust – eu unul prefer gustul lor modificat cu fel de fel de condimente şi neapărat să fie bine făcuţi. Clar este un singur lucru – e bine să-i mănânci cu un piure de cartofi, să ai la îndemână şi nişte salată şi o bere sau un vin bun...că sunt înnecăcioşi!
Ficăţei 1: Cel mai simplu, eu îi spăl, îi curăţ, îi pun într-o tavă cu niţel ulei, ceapă tocată, sare, piper şi nucşoară. Peste toate arunc un pahar de vin alb şi bag la cuptor acoperind tava cu folie de aluminiu. Spre final dau folia la o parte să se rumenească toată trebuşoara şi e gata!
Ficăţei 2: Cam 500 de grame de ficăţei curăţaţi bine, puţin ulei de măsline, 2 cepe potrivite tăiate micuţ, oregano, rozmarin (cam o linguriţă de frunzuliţe), 3 foi de dafin, 1 linguriţă cu vârf de boia dulce, dacă vreţi şi puţină boia iute (la alegere), sare, piper şi 1 pahar de vin roşu dulce. Trageţi la tigaie ficăţeii în uleiul de măsline şi ceapa, aruncaţi apoi condimentele şi lăsaţi încă un minut la foc iute, apoi stingeţi cu vinul roşu şi lăsaţi să scadă bine de tot. Ăsta e stilul mediteranean şi merge excelent cu o salată verde. Beţi maximum bere!:happy:
Ficăţei 3: Ficăţeii ăştia merg în serile reci de iarnă. Nu e o reţetă complicată, însă durează ceva mai mult decât la celelalte. Este pentru 4 persoane pofticioase! Aşadar, ne trebuie 1 kg de ficăţei, 2 cepe potrivite tăiate mărunt, 4 căţei de usturoi tăiat mărunt, 1 legătură de pătrunjel tocat foarte fin, ulei, sare, piper, 1 cană cu făină, 1 cană cu lapte şi ulei pentru prăjit. După ce curăţăm ficăţeii, îi punem în lapte timp de 20-30 de minute, îi scoatem, îi scurgem bine şi îi dăm prin făina amestecată cu mirodenii (sare, piper) Atenţie – să nu rămână multă făină pe ei ca şi cum am face un pane!. Punem uleiul la încins (nu mult ci doar cât să acopere fundul tigăii), şi frigem bine ficăţeii. Când încep se se rumenească, adăugăm ceapa şi usturoiul şi le rumenim împreună cu aceştia. Spre final aruncăm şi pătrunjelul şi mai ţinem la foc 1-2 minute. Îi mâncăm cu cartofi natur sau copţi. Putem lua lângă noi şi o cană cu vin roşu sau chiar un vin fiert cu scorţişoară!
Dacă îi facem fripţi la grătar sau la tigaie, fără alte alea, merg stropiţi la sfârşit cu puţin oţet balsamic!

[m y k e Find all posts View Profile Close m y k e]

Croampa, eu am un alt mic secret: ii fac la foc mic, sa nu se arda si ii las putin mai "in sange" - ii rumenesc foarte putin, dupa ce sunt "patrunsi", mai mult pt culoare. In felul acesta nu mai sunt innecaciosi.

Noua ne plac la nebunie prajiti cu ceva mai mult ulei (care in final arata ca un sos), pe care il turnam peste ei, langa o mamaliguta calda. Ii servim si cu mujdei pasta de usturoi si o bere rece.

[croampa Find all posts View Profile Close croampa]

Da cam asa cum zice myke ii face si nevasta-mea dar..eu acu cativa ani am gasit o reteta superba cu ficatei si am stiut-o din cap ,am si scris-o dar nici nu o mai gasesc si nici nu o mai stiu.Se prajeau dati in faina dupa care se facea un sos cu lapte smantana si ou dar nu stiu exact ,dupa care ei se scufundau in sos ,se punea cascaval deasupra si la cuptor.Erau deliciosi dar din pacate nu mai stiu reteta tre sa caut.

Oricum mersi CHEF esti promt ,clar si la obiect ca intotdeauna!

[MariusP Find all posts View Profile Close MariusP]

Jamie schimbă destinele tinerilor

Tot respectul pentru omul asta. Mi se pare genial in tot ce face.

Şomeri, foşti puşcăriaşi, persoane din familii defavorizate, dar care se simt atraşi de gătit, sunt aşteptaţi de Jamie Oliver la restaurantele Fifteen, pentru a deveni bucătari profesionişti.

[florianbucătăraş Find all posts View Profile Close florianbucătăraş]

CUSCUS-ul meu!

Dacă amiaza asta e aşa ploioasă, nicidecum nu pot să fac altceva decât să mă afund în bucătărie şi să-mi înnec amarul vremii întunecate. Mă duce grabnic gândul la soarele Marocului sau la căldura verii dobrogene. Poate tocmai de-asta am o dispoziţie de inventator – arunc un ochi prin cămări şi mă hotărăsc...ceva ce n-am mai făcut! Adică: CUSCUS A LA FLORIAN!
Partea 1: La repezeală iau 4 bucăţi de ceafă de porc, o juma’ de kilogram de ciuperci proaspete, şase roşioare potrivite, doi ardei iuţi ca focul, o legătură de pătrunjel, o ţelină mărişoară, o juma’ de lămâie, niţeluş usturoi, ulei de măsline, oţet balsamic, sare şi cuscus (vorbim în partea a doua de acesta).
Tăiem cărniţa fâşii şi facem o marinată cu şapte căţeluşi de usturoi tocat, ardei iute tocat, zeama de la o jumătate de lămâie, 3 linguri de ulei de măsline şi 1 lingură de oţet balsamic. Le amestecăm pe toate, le dăm la frigider cam 30 de minute şi ne apucăm de celelalte.
Tăiem ţelina cuburi, dăm roşiile pe răzătoare, tocăm pătrunjelul şi tăiem ciupercile felii.
Marinata noastră o aruncăm într-o cratiţă încăpătoare, la foc iute, şi o lăsăm până scade bine de tot. Aruncăm peste ţelina şi o lăsăm cam 3 minute, amestecând din când în când. Urmează ciupercile şi după vreo 2 minute sucul de roşii. După ce stă aşa la foc micuţ vreo 30 de minute, adăugăm pătrunjelul, mai ţinem olecuţă şi e gata.
Urmează partea a doua!

[florianbucătăraş Find all posts View Profile Close florianbucătăraş]

Partea a doua: dacă vă plac pastele, atunci o să vă placă şi cuscusul. Un fel de grăunţe fine făcute din făină de grâu dur. Punem la fiert o cană cu apă, o linguriţă cu sare şi 3 linguri de ulei de măsline. Când dă în fiert, dăm de-o parte şi punem peste cuscusul (250 de grame). Acoperim cu capacul şi-l lăsăm 3 minute să se umfle. După aceea, punem vreo 3 linguri de unt, amestecăm la foc foarte mic cu ajutorul unei furculiţe, timp de 1 minute, după care acoperim iar şi îl lăsăm până în momentul în care mâncăm. Este foarte săţios şi merge cu mâncăruri cu sos.
Cam ăsta ar fi CUSCUS-ul meu!

[florianbucătăraş Find all posts View Profile Close florianbucătăraş]

Taliatele nebune

Taliatele (tagliatelle) nebune.
O mâncărică uşoară, extrem de uşor de făcut acasă, pentru 6 persoane. O cutie de jumătate de kilogram de taliatele (cele cu spanac sunt foarte gustoase), sare şi piper verde, 200 grame beicon (bacon), 500 grame caşcaval moale ras, pătrunjel, 500 grame smântână cât mai grasă posibil.
Punem apă la fiert, cu sare şi piper verde. Când dă apa în clocot punem pastele la fiert şi le lăsăm 5 minute (nu mai mult) la foc mare. Tăiem mărunt pătrunjelul şi beiconul (scriu motamo româneşte că mă plictisesc engleziţii şi englezismele…:mad. Între timp dăm şi caşcavalu pe răzătoare…mare. Scoatem pastele şi le răcorim sub jet de apă rece. Luăm o tavă mai groasă, acoperim fundul cu caşcaval, apoi punem un strat de paste, unul de bacon şi unul de pătrunjel. Împărţim ingredientele să ne iasă două straturi de acelaşi fel. Ultimul va fi din nou de caşcaval (ceva mai multicel) şi smântână. Băgăm la cuptor la foc mare cam 25-30 de minute (cu grijă să nu se ardă…că diferă cuptoarele). Când sunt gata, le lăsăm niţel să se răcorească şi le servim cu un păhărel de vin alb demidulce!
Hai să avem poftă!

[m y k e Find all posts View Profile Close m y k e]

Abia astept sa vina weekendul ala o data! Fac niste Cordon Bleu tavalit prin fulgi de porumb, ca nu mai pot de pofta... Si cu o garnitura de cartofi taranesti la cuptor... Miiiiam...

PS Am cenzurat poza; nu-mi apartine, e doar exeplicativa

[florianbucătăraş Find all posts View Profile Close florianbucătăraş]

Cordon Bleu (Panglica albastră)…sau rafinametul culinar.
Povestea e simplă – 1578, războaie religioase între catolici şi protestanţi, învingători, învinşi, Regele Franţei Henry III instituie un nou ordin cavaleresc „Ordinul Sfântului Spirit”, cu însemn distinct crucea malteză atârnată în jurul gâtului cu o panglică albastră. Membrii repsectivului ordin aveau obiceiul de a se aduna în jurul unor mese fabuloase, de care se ocupau cei mai mari bucătari ai vremurilor. Cavalerii între timp au dispărut, iar bucătarii au preluat moda panglicii albastre – simbol al rafinamentului şi excelenţei. O şcoală renumită de bucătari poartă acelaşi nume „Cordon Bleu” precum şi un restaurant faimos care întâmplător serveşte în meniul său renumitul pui Cordon Bleu!
Chiar dacă pare simplu, poate fi gătit în mai multe feluri, prăjit în ulei, pe cărbuni sau în cuptor.
O reţetă simplă ar fi aşa:
2 piepţi de pui, tăiaţi pe jumătate, iar jumătăţile tăiate pe mijloc pentru a forma o bucată mai mare şi mai subţire, bătută cu partea mai netedă a ciocanului de şniţele sau cu striaţii mai mici.
4 felii de şuncă puţin afumată,
4 felii de caşcaval mai sărat şi cât se poate de moale (îmi permit să recomand hochland pentru că se topeşte frumos),
1 ou bătut,
pesmet pentru pane,
ulei pentru prăjit (mai mult dacă e posibil să acopere carnea...sau la friteuză)
Presăraţi sare şi piper pe carne, puneţi felia de caşcaval şi cea de şuncă şi rulaţi carnea, cu atenţie, să nu rămână pe afară şuncă sau caşcaval. Dacă nu stă potolit, înţepaţi puiul cu 2-3 scobitori şi apoi daţi-l prin ou şi prin pesmet şi prăjiţi-l.
Cam asta ar fi.
Pentru savoare deosebită, frecaţi piepţii cu usturoi tocat şi cu boia iute.
Pane-ul poate fi făcut şi cu făină ori cu fulgi de porumb mărunţiţi binişor (ca să fie mai crocant).

Ceea ce nu se obişnuieşte pe la noi ar fi sosul clasic pentru servirea acestui fel:
2 cepe micuţe (chiar roşie dacă aveţi) tăiate fin şi foarte mărunt, 2 linguri mari cu unt şi ˝ cană cu smântână grasă. Untul se topeşte la foc mic, călim niţeluş ceapa cu pricina timp de 5-6 minute la foc potolit să nu se ardă, adăugăm smântâna şi lăsăm să se încălzească, apoi oprim focul. Cam atât.

Poftă bună!

[motanu_incaltat Find all posts View Profile Close motanu_incaltat]

aoleuuuu salivez la cordon bleu si la cuscus, o singura observatie am, la cuscus nu iti trebuie mai multe feluri d carne si niste legume fierte? cel putin asa il stiu eu...:happy:

[florianbucătăraş Find all posts View Profile Close florianbucătăraş]

Cuscus-ul e la latitudinea fiecăruia. În fapt, cuscus se numeşte baza mâncării (grăunţele din paste), grăunţe care pot fi consumate după bunul plac al fiecăruia - eu am văzut cu cârnaţi, cu carne de miel la cuptor, cu stafide şi curmale, ca amestec în salată proaspătă de roşii şi castraveţi, picant, dulce, cu oţet, cu ulei de msăline, cu chifteluţe marinate...şi putem continua până mâine. Remarcabil este faptul că pregătirea este extrem de simplă şi de rapidă. Mai mult stai până dă apa în fiert!
Încercaţi-l că nu o să vă pară rău.

[m y k e Find all posts View Profile Close m y k e]

Mai... eu de cuscus, n-am auzit in viata mea... :blush:. Nici macar nu stiu cum se pronunta "cuscus" sau "cushcush"... Unde se gasesc paste, graunte dintr-astea?... (sau ce or fi ele... :blush

[gigi Find all posts View Profile Close gigi]

@floraine da-mi si mie reteta pt CUSCUS te rog.Am mancat in Tunisia si mi-a placut macarea.Foarte consistenta.

[m y k e Find all posts View Profile Close m y k e]

A prezentat mai sus reteta sa.

[florianbucătăraş Find all posts View Profile Close florianbucătăraş]

myke - la supermarketurile mari în zona pastelor ar trebui să fie şi cuscus-ul (couscous se mai scrie).

gigi - spune-mi cam cum era ca să-mi dau seama care reţetă îţi trebuie...în Maroc, în Tunisia şi alte ţări din zonă se mănâncă amestecat cu năut, cu roşii etc.

În Tunisisa este gen salată şi este cam aşa:
500 grame cuscus, 1 ceapă roşie tăiată fin, 5 linguri mari cu ulei de măsline, 400 ml apă fierbinte, 100 grame alune de pământ (arahide) mărunţite, 100 grame caise confiate mărunţite, 100 grame stafide, 100 grame roşii uscate (dacă nu găseşti poţi pune şi puţină roşie proaspătă dar nu foarte coaptă să nu se zdrobească rău), un castravete mai micuţ tăiat cubuleţe, suc de la 2 lămâi, o legătură de coriandru (dacă nu găseşti iei pătrunjel) şi sare şi piper (de preferinţă verde).
Într-un vas încăpător nemetalic punem cuscus-ul cu sare, piper şi ulei. Adăugăm apoi peste ele apa clocotită,amestecăm puţin, acoperim şi dăm de-o parte (lăsăm vreo 10 minute). Într-un alt vas amestecăm ceapa, alunele, caisele, stafidele, roşiile. castravetele, coridandrul (pătrunjelul) şi sucul de lămâie. Le punem apoi peste cuscus şi amestecăm frumuşel şi uşurel cu o lingură de lemn, adăugând sare şi piper după gust.
Să ai poftă şi să ne dai adresa!)