SUEDIA(Sverige)

[mjustin Find all posts View Profile Close mjustin]

Konungariket SverigeImagine:Sweden greater arms.png

SteagStemăDeviză: Nu areImn naţional: Du gamla, Du fria

CapitalăStockholmOraş principalStockholmLimba oficialăNu are1Sistem politicMonarhie constituţională - SuveranCarl Gustav - Prim-ministruFredrik ReinfeldtIndependenţăNu a fost colonizată Suprafaţă - Total449.964 km² km² (Locul 54º)

- Apa (%)8,67%Populaţie - {{{an}}}

8.986.400 loc. (Locul 111º)
- Densitate15,42/km² loc./km²PIB{{{PIB_PPC_an}}}
- Total$$142,2 miliarde (Locul 48) - Per capita$$27,400MonedăCoroana suedeză (SEK) ({{{Monedă-ISO}}})
Fus orarUTC+1/+2Zi naţională6 iunieDomeniu Internet.se, .eu2Prefix telefonic+461Limba suedeză este de facto şi cea mai vorbită limbă. Sami, finlandeza, Meänkieli, idiş şi roma sunt recunoscute ca limbi de minoritate.

2Codul .eu aparţine Uniunii Europene, din care Suedia face parte

Aşezare

Suedia este un stat în Europa de Nord, situat în partea estică a peninsulei Scandinave, la ţărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). Cuprinde şi numeroase insule din Marea Baltică (Gotland, Oland ş.a.).

Vecini

• La nord-vest, Norvegia - pe o lungime de 1619 km;
• La nord-est, Finlanda - pe o lungime de 586 km;
• La sud-vest, Marea Nordului;
• La sud-est, Marea Baltica si strâmtorile daneze.

Suprafaţă

Suprafaţa Suediei este de 449.964 km²

Împărţire administrativă



În prezent Suedia este împărţită în 21 de comitate (län). În fiecare comitat există un birou administrativ (länsstyrelse) numit de guvern şi un consiliu (landsting) ales. Fiecare comitat este mai departe divizat în comune (kommuner), în total, în 2004 existând un număr de 290 pe tot teritoriul Suediei.

• AB - Stockholms län
• C - Uppsala län
• D - Södermanlands län
• E - Östergötlands län
• F - Jönköpings län
• G - Kronobergs län
• H - Kalmar län

• I - Gotlands län
• K - Blekinge län
• M - Skåne län
• N - Hallands län
• O - Västra Götalands län
• S - Värmlands län
• T - Örebro län

• U - Västmanlands län
• W - Dalarnas län
• X - Gävleborgs län
• Y - Västernorrlands län
• Z - Jämtlands län
• AC - Västerbottens län
• BD - Norrbottens län

În mod tradiţional Suedia este împărţită în trei regiuni istorice (landsdelar):

• Götaland
• Svealand
• Norrland

Cea de a patra regiune istorică a Suediei a fost până în 1809 Österland, actuala Finlandă.
Până la reforma administrativă întreprinsă în anul 1634 de Axel Oxenstierna, Suedia era divizată în 25 de regiuni (landskap).

Populaţie

• Suedia are o populaţie de 9.067.049 locuitori, dintre care 89% suedezi, în rest finlandezi, danezi, iar in nord trăind circa 15 000 de laponi.
• În ţară sunt şi peste 400 mii de imigranţi (finlandezi, norvegieni, danezi, iugoslavi, turci, polonezi, iranieni, germani, români).
• În nordul ţării, există două grupuri de minorităti etnice: vorbitorii de finlandeză din nord-est şi populaţia Sami (Laponii).
• 70% din teritoriu prezintă o densitate mai mică de 6 loc/km2, dar în arealele urbanizate din părţile sudice si centrale ale Suediei, densitatea populaţiei depăşeşte 150 loc/km2, iar în nord densitatea cea mai ridicată este în zonele miniere: 20 loc/km2, iar pe litoral: 35 loc/km2.
• Populaţia urbană: circa 85%
• Natalitatea: 14,3 ‰
• Mortalitatea: 11 ‰
• Speranţa de viaţă este mare:
  • aproximativ 78 de ani pentru bărbaţi
  • aproximativ 83 ani pentru femei.

Limba vorbită

Suedeza este limba naţională (dar nu oficială) a Suediei, şi este vorbită de majoritatea populaţiei.
Suedeza este una din limbile scandinave, o sub-grupă a limbilor germanice (indo-europene). Suedeza este foarte apropiată lingvistic de limba daneză şi norvegiană.

Oraşe principale

• Stockholm (capitala Suediei)
• Goteborg
• Malmo
• Uppsala
• Linkoping
• Norrkoping
• Jonkoping
• Helsingborg
• Östersund .

Relief

• Relief predominant de platou şi de câmpie, cu următoarele particularităţi:
• În vestul şi nord-vestul ţării se întind Alpii Scandinavi care ating altitudinea maxima prin vf. Kebnekajse: (alt. 2111 m).
• Alte vârfuri: Sarek (alt. 2090 m), Sulitjelma (alt. 1914 m).
• Spre est munţii sunt mărginiţi de un podiş, care coboară în trepte spre litoralul cu fiorduri al Mării Baltice, unde se află Golful Botnic.
• În partea sudică a ţării se întind câmpii care înconjoară o mică regiune deluroasă, podişul Smaland (alt. 377 m) şi câmpia vălurită Skania, cu soluri fertile şi peisaje asemanatoare Danemarcei învencinate.
• Există foarte multe lacuri de origine tectono-glaciară, mai ales in câmpia central-sudică a ţării. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vanern, (5585 km2), Vattern (1899 km2)şi Malaren (1140 km2).
• Zonele mlăştinoase acoperă peste 10% din suprafaţa ţării.
• Capitala Suediei, este situată de o parte şi de alta a strâmtorii Norrstrom, care leagă lacul Malaren de Marea Baltică şi pe câteva insule ale lacului Malaren, legătura între cartierele-insule făcându-se prin intermediul a nu mai puţin de 50 de poduri.
• Lacul Malaren a fost cândva un golf al Mării Baltice care pătrundea adânc în interiorul ţării.
• Mişcările de ridicare care au antrenat peninsula au înălţat pamânturile despărţind apele golfului de cele ale Balticii, formând lacul Malaren.
• Între lac şi mare se formează un cordon litoral care nu mai permite accesul corăbiilor spre interior şi obligă crearea unui punct de tranzit pe uscat.
• Aşa a apărut oraşul Stockholm la zona de contact dintre mare şi uscat cu un dublu rol: economic (asigurând tranzitul mărfurilor pe continent) şi strategic (constituind un obstacol în calea piraţilor care urmăreau şi prădau corabiile negustoreşti).
• Legătura lacului cu marea a fost refăcută artificial, necesitatea canalului Norrstrom fiind vitală.

[mjustin Find all posts View Profile Close mjustin]

Reţea hidrografică
Hidrografia este reprezentată de numeroase râuri în general scurte (Umealv 465 km, Lulealv 450 km), dar cu debite bogate şi un potenţial hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Norrland) şi de cele circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni.
O parte din lacuri şi râuri sunt legate între ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Gota, care traversează partea de sud a Suediei şi face legătura între lacuri si râuri pe o distanţă de 560 de kilometri, de la Göteborg la Stockholm.
Râuri: Klar, Osterdal, Indals, Angerman, Ume, Pite, Lule, Torne, Muonio.
Lacuri: Vanern, Vatern, Malaren, Storsjon, Siljan, Nornavam.

Climă

Clima este mai aspră în regiunile nordice (traversate de Cercul Polar), unde are caracter continental, şi mai blândă în partea sudică, unde influenţa marină este puternică, iar precipitaţiile depăşesc 500 mm/an (temperat-maritimă).
GulfStream, curentul cald al Golfului din Atlantic, imprimă Suediei un climat mai blând decât cel al altor regiuni situate tot în îndepărtatul nord.
Stockholm, capitala ţării, se situează aproape la aceeaşi latitudine ca şi sudul Groenlandei, dar în iulie beneficiază de o temperatură medie de +18° C.
Iarna, temperatura medie se situează uşor sub zero, iar căderile de zăpadă sunt moderate.
Mai spre nord însă, Suedia are ierni lungi si friguroase.
În iunie si iulie soarele nu apune niciodată.

Vegetaţie

Jumătate din suprafaţa ţării este acoperită de păduri (mesteacăn, pin, molid).
Mai puţin de 10% este teren agricol (cultivat cu ovăz, cartofi, secară, sfeclă de zahăr, grâu).
În partea nordică şi centrală a ţării există păduri de conifere, în sud păduri amestecate, iar în extremitatea sudică pădure de fag şi stejar.
În zonele muntoase înalte se dezvoltă vegetaţia de tundră montanaă.
În faună se remarcă ursul (protejat de lege), elanul, nevăstuica, hermelina, păsările de apă.
Există 16 parcuri naturale şi 753 de rezervaţii de stat şi alte rezervaţii care protejează flora tipică de tundră sau taiga, fauna polară sau de pădure temperată.

Resurse naturale
Suedia este bogată în păduri de conifere, în minereu de fier, cupru, zinc, aur, argint, plumb, zinc, wolfram, uraniu şi alte minereuri, dar nu are zăcăminte de petrol şi cărbune, dispune însă de energie hidroelectrică.
Cele mai importante rezerve de fier se află în nordul îndepărtat şi sunt îndeosebi exportate.
Întinsele păduri de conifere ale Suediei, într-o bună combinaţie cu foioasele, servesc la aprovizionarea unei industrii extrem de dezvoltate: gatere, celuloză, hârtie şi produse finite pe bază de lemn.
Suedia este un important furnizor de hârtie şi produse lemnoase pe pieţele internatţonale. În 1997, exportul produselor industriei forestiere s-a ridicat la 91 miliarde coroane suedeze.
Energia hidroelectrică ieftină a constituit un factor esential în dezvoltarea industrială a ţării. Aproximativ 15% din cantitatea de energie a Suediei este furnizată de centralele hidroelectrice, aşezate pe râurile principale din nord.
Petrolul importat asigura 40% din energia care se consumă, iar cocsul si cărbunele importate asigură 7% .
Cele douasprezece reactoare nucleare ale Suediei asigură peste 15% din energia totală a ţării sau 50% din energia electrică.
Restul energiei provine din combustibili biologici.

Istorie

Probele arheologice dovedesc că teritoriul actualei Suedii era locuit în Epoca pietrei, odată cu retragerea gheţii ultimei glaciaţiuni din interiorul peninsulei. Primii locuitori se presupune că au fost vînători-culegători, trăind în primul rînd din ceea ce Marea Baltică le putea oferi.

Există probe care susţin teoria conform căreia sudul Suediei a fost dens populat în timpul Epocii bronzului, pentru că au fost descoperite rămăşiţe ale unor comunităţi bazate pe comerţ.

În secolul IX şi secolul X, cultura vikingă a înflorit în Suedia. Comerţul, atacurile şi colonizarea se făceau în această perioadă către est, spre Statele Baltice, Rusia şi Marea Neagră.

În 1397, cele 3 ţări scandinave : Norvegia, Danemarca şi Suedia au fost unite sub un singur rege. Aceasta a fost o uniune personală nu una politică, şi în secolul XV Suedia a rezistat încercărilor de conducere centralizată ale regelui danez, chiar şi prin rebeliune armată. Coroana suedeză s-a despărţit în 1521 de această uniune personală cînd viitorul (1523) rege Gustav I al Suediei a devenit regent.

Secolul XVII a fost martorul ridicării Suediei ca una dintre marile puteri ale Europei prin participarea la Războiul de 30 de ani. În secolul XVIII Rusia a luat hăţurile Europei de Nord şi în cele din urmă, în 1809 a rupt Finlanda din estul Suediei şi a declarat-o Mare Ducat rusesc.

Ultimul război purtat de Suedia a fost împotriva Norvegiei în 1814, ducând la crearea unei uniuni personale cu aceasta din urmă. Uniunea a fost dizolvată în mod paşnic în 1905. Suedia a rămas o ţară neutră în timpul celor două războaie mondiale. A continuat să stea nealiniată în timpul Războiului Rece şi nu este astăzi membră a nici unei alianţe militare (deşi a participat la antrenamentele NATO).


Economie

Economie bazată pe industrie şi servicii.

PIB (1995): 2% agricultură, 32% industrie, 66% servicii.
Dispune de însemnate zăcăminte de minereuri de fier, şisturi bituminoase, cupru, zinc, wolfram, uraniu, aur, argint.
Industrie avansată: extractivă, metalurgică (fontă, otel, aluminiu ş.a.), constructoare de maşini (nave, avioane, automobile, material rulant ş.a.), energetică (peste 1000 de hidrocentrale, centrale nucleare), forestieră, de celuloză şi hârtie, chimică şi petrochimică, textilă, alimentară.
Agricultură specializată în creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine, ovine, porcine, păsări) şi producţia de cereale (grâu, orz, ovăz, secară). Se mai cultivă cartofi, sfeclă de zahar, legume, plante furajere.
Exportă nave, mijloace de transport, echipamente industriale, produse miniere şi chimice, hârtie, materiale lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare.
Importă combustibili, maşini şi utilaje industriale, fructe, legume.
Comerţ extern cu Germania, Marea Britanie, Norvegia, SUA, Danemarca, Franţa, Ţările de Jos, Finlanda ş.a.
Monedă : Coroana suedeză (SEK)|
Turism de amploare.
Pescuit maritim.
Flotă comercială maritimă.
Căi navigabile interne.
Căi ferate: 11.285 km.
Căi rutiere: 135.859 km.

La începutul acestui secol, Suedia era o ţară preponderant agrară si una dintre cele mai sărace naţiuni europene.
Bogatele sale resurse interne (minereu de fier, material lemnos si putere hidraulică), au permis o industrializare rapidă, care a transformat Suedia într-un modern stat al bunăstării.
Suedia este o ţară industrial-agrară dezvoltată, cu o puternică industrie extractivă, siderurgică, a metalurgiei neferoase, iar construcţiile navale au o mare dezvoltare (la Malmo si Goteborg).
Cea mai importantă ramură industrială este construcţia de maşini (autovehicule, motoare diesel, aeronave, ambarcaţiuni, echipamente electrice) cu centrele principale la: Stockholm, Goteborg, Vasteras).
Suedia ocupă locul 4 pe glob în industria mobilei, locul 5 in producţia de cherestea şi locul 7 la plăci aglomerate şi fibrolemnoase.
Stockholmul reprezintă un important centru industrial şi comercial al Suediei (industrie constructoare de maşini, electrotehnică, şantiere navale, industrie poligrafică, chimică, usoară, pielărie şi alimentară).
Una dintre cele mai favorabile dezvoltări au cunoscut sectoarele de înaltă tehnologie, precum telecomunicaţiile şi industria farmaceutică, orientate către export.
Din 1995 Suedia este membră a Uniunii Europene.

Cultură

O specialitate culinară suedeză este kåldolmar, asemănătoare cu sarmalele româneşti, din carne de porc şi frunze de varză. Mâncare tipică pentru zona est mediteraneană, sarmalele au fost aduse în Suedia în secolul XVIII de către armatele regelui Carl al XII-lea al Suediei, care au petrecut 2 ani în exil pe teritoriul Moldovei de astăzi (oraşul Tighina). Pentru prima oară au fost menţionate într-o carte de bucate scrisă de Cajsa Warg în 1755. Atunci erau încă făcute cu foi de viţă, care au fost repede înlocuite cu foi de varză, acestea fiind mult mai uşor de găsit în Scandinavia.


Religie
Biserica suedeză este o Biserică evanghelică-lutherană.

Evanghelisti luterani (94%);
Romano-Catolici

Sărbători naţionale
30 aprilie, Aniversarea zilei de naştere a regelui
6 iunie, Ziua Steagului Suedez (Ziua Drapelului).

Sistem politic
Suedia este o monarhie constituţionalã. Parlamentul este unicameral. Primul ministru şi parlamentul (Riksdag) cu 349 membri sunt aleşi pentru perioade de patru ani, prin vot direct şi reprezentare proporţionalã. Rege (din 1975) este Carl Gustaf al XVI-lea, care îndeplineşte astãzi numai funcţii ceremoniale, în calitate de Şef al Statului. Carl XVI Gustav al Suediei, al cărui nume complet este Carl Gustaf Folke Hubertus Bernadotte (născut pe 30 Aprilie 1946), este fiul lui Gustav Adolf al Suediei (1906-1947) si al Sybillei de Saxe-Coburg-Gotha (1908-1972); este nepotul direct al Regelui Gustav VI Adolf al Suediei. Carl XVI Gustav al Suediei s-a căsătorit cu Silvia Sommerlath pe 19 Iunie 1976, având trei copii:

Prinţesa Victoria, Ducesa de Västergötland (n. 1977)
Prinţul Carl Philip, Duce de Värmland (n. 1979)
Prinţesa Madeleine, Ducesa de Hälsingland si Gästrikland (n. 1982).
Prinţesa Victoria este moştenitoarea Coroanei Suedeze ca prim născut al Regelui Carl XVI Gustav.

[roman_sn Find all posts View Profile Close roman_sn]

Buna ideea cu prezentarea.

A calatorit cineva de curand, cu masina, pe acele meleaguri?

[mjustin Find all posts View Profile Close mjustin]

eu unul sunt interesat DAR inca nu stiu cand(am niste rubedenii acolo care ma asteapta)

[Monegasc Find all posts View Profile Close Monegasc]

La sfarsitul anului trecut am fost pentru prima oara in Suedia (Goteborg - in suedeza se citeste Yoteborie). In ceea ce ne priveste pe noi soferii, tarile nordice sunt diferite fata de restul latin al Europei , sa zicem. In Goteborg am avut mai multe socuri legate de circulatia auto. Un oras lejer, cu 3-4 masini la cel mai aglomerat semafor, unde autobuzul chiar vine la 15.28 si nu la 15.29, cu multe Toyota Prius (masinile ecologice au parcare gratuita si reducere importanta la impozit). Suedezii nu prea merg cu masinile personale decat in suituatii care chiar necesita deplasarea cu automobilul. Bicicleta si transportul in comun (ireal de functional si punctual) sunt la putere. Discutam cu o doamna: cat faceti de la casa dvs. (in afara orasului) pana la serviciu? - O ora si 20 - 30 minute. - Stati departe .. - Nu neaparat. Iau autobuzul 20 de minute, apoi merg cu bicicleta pana intr-un parc si de acolo pana la serviciu pe jos. (Cu masina personala ar fi facut 30 minute). Cati dintre romani ar proceda pentru transport in acest fel? Eu unul, nu cred. Sau daca si la mine ar merge autobuzele snur sau asa avea pista pentru bicicleta, poate!
Impreuna cu un prieten, vorbind, ne apropiam de o zebra, renuntam sa trecem pentru ca veneau 3 masini .. Nu le mai dam atentie si continuam sa discutam. Cand im iarunc ochii, aia ne asteptau inca pe noi sa trecem desi ne departasem de trecere si nu manifestam intentia vadita de traversare. Si multe astfel de experiente cand zebra si pietonii sunt sfinti chiar daca nu sunt pe trecere (bine, nu am vazut nici soferi grabiti si nici claxoane - jur ca nu am auzit claxoane!). O prietena traversa o stradela care facea intrarea intr-o parcare. Nu isi da seama si se opreste in mijlocul strazii sa isi scoata tacticoasa telefonul, il mestereste, se uita la cladiri, le face poze, il pune din nou in geanta si abia atunci observa in spatele ei o masina (un A6) care a asteptat calm vreo 2-3 minute cat a durat sesiunea foto, fara niciun gest de dezaprobare. A zambit si a trecut spre parcare, cand doamna s-a speriat si a sarit in laturi.
Am vizitat o familie de suedezi care statea la 50 de metri de un port plin cu yahturi de lux. Desi aveau in garaj 2 masini sport englezesti din anii 60 perfect intretinute, doamn aoptase pentru un 107 - "consuma putin, il folosesc rar, nu polueaza, platesc taxe mai mici, il parchez usor". Ma asteptam la un XC 90 dar ei nu folosesc masinile pentru a evidentia statutul social sau apartenenta la vreun grup ascultator de manele. XC90 la ei sunt taxiurile, aeroportul Landvetter fiind la vreo 20 de km de oras si sunt folosite mai mult pentru acest traseu (aprox. 45 de euro cursa).
A fost singurul oras vizitat de mine in care la 1-2 noaptea m-am simtit mai in siguranta decat in burta mamei.

[postatny Find all posts View Profile Close postatny]

subscriu la cele scrise mai sus. In Scandinavia sunt cei mai faini europeni. Eu am experienta similara cu Danemarca/ Copenhaga. Este o tara plina de oameni cu bun-simt din toate pct de vedere. La fel e toata Scandinavia. Sunt oameni cu o rabdare de fier si chef de viata, care respecta natura, societatea si intreg mediul. Protectia sociala e pe primul loc la ei. Acolo sa vedeti cum lucreaza protectia consumatorului. Merita vizitate si Suedia si DAnemarca si Norvegia. Atentia ca sunt scumpe ca naiba. Cea mai scumpa e Norvegia, urmeaza Suedia, iar la urma Danemarca. Eu sincer ma gandeam la un tur prin Polonia, Letonia/Lituania, Finlanda Suedia Norvegia Suedia iar, Danemarca si inapoi prin Germania, etc.

[Tudor Find all posts View Profile Close Tudor]

am fost cand eram copilas. Imi aduc aminte ca m-au lasat sa ma joc intr0un magazin de jucarii cu toate ca nu am cumparat nimic de acolo. Ce spuneti voi despre circulatie se intalneste si in Belgia spre exemplu sau unele parti ale Germaniei. Nu sunt de acord sa astept o toanta sa faca poze pe trecerea de pietoni dar m-as da jos sa ajut o batrana intr-un scaun cu rotile sau un orb sa treaca strada.

[Monegasc Find all posts View Profile Close Monegasc]

Nordicii sunt altfel. Par a nu se grabi niciodata ca si cum timpul acolo curge cu o alta viteza. Nu am vazut oameni stresati. Am vazut oameni preocupati de semenii lor indiferent de conditia acestora. Vanzatoarea a purtat acelasi zambet si a avut o dicutie agreabila cu un om imbracat in haine de lucru pline cu vopsea, ca si cu doamna eleganta dinaintea lui. Omul e important si nu organizatia din care face parte. Spre surprinderea mea, cam acelasi tip de oameni i-am intalnit si in Letonia. Recomand vizitarea capitalei Riga. Orasul vechi, cu casele si constructiile medievale, pare desprins din ilustratiile cartilor cu povesti.

[postatny Find all posts View Profile Close postatny]

pai hai sa ne mai adunam niste nebuni si sa o punem de un tur al europei

[RaduFilipescu Find all posts View Profile Close RaduFilipescu]

Eu intentionez sa merg la vara in Finlanda pt ca am rude acolo, la care voi ramane o saptamana sau chiar mai mult. Pt aceasta mi-as alege o ruta gen: Romania-Ungaria-Slovacia-Polonia-tarile Baltice-Rusia-Finlanda si intoarcea pe alt traseu la care inca nu m-am gandit. Ce-mi recomandati?
Totodata as dori niste sfaturi, de la cei care au mers prin aceste locuri, despre circulatie si regulile specifice fiecarei tari. Mm?:naughty:

[Monegasc Find all posts View Profile Close Monegasc]

Daca ai de gand sa faci multi kilometri, poti sa te intorci prin Suedia, Danemarca si apoi Germania. Cred ca principala regula de circulatie este sa .. respecti regulile, pentru ca nu cred ca vei intalni politisti ca la noi care sa se mozoleasca pentru o sticla de vin. Plus ca amenzile sunt mari. Sa ai grija si la preturi prin tarile nordice si sa pleci cu rezerve de bani pentru cheltuieli neprevazute. In rest, sa uiti de "regulile" din Romania cu taiat fata, claxoane sau alte asemnea lucruri "bune". Vei vedea coloane de 8-9 masini care merg pe autostrada pe banda 1 sa zicem, cu vreo 100 la ora pentru ca asa merge mosulica din prima masina si nimeni nu se grabeste sa dea flesuri sau depasiri nebunesti. Indicatoare sunt peste tot si daca vrei sa te ratacesti nu prea ai sanse. Daca stii engleza este suficient pentru ca acolo si cainii latra in engleza. Nu rata tarile baltice, sunt pline de surprize placute si au mai mult influenta nordica decat ruseasca. Poti sa mananci decent, in Letonia de exemplu cu 10 euro (sa fii atent la schimbul de bani ca LAT-ul lor e mai tare ca euro - 0,7). In Suedia preturi mari, dar la restaurante medii platesti 8-9 euro un fel principal de mancare, dar din partea casei este supa (ce de ceapa e o minunatie) plus bufet deschis la salate si garnituri. Nici pe apa nu trebuie sa dai bani. Nu rata fructele de mare - tot timpul proaspete si bine gatite. Sau pestele prajit cu sos dulce de fructe de padure, daca iti place sa experimentezi. Ori specialitati din carne de "Rudolf" sau elan. Transbordarea de la o tara la alta se face cu feribotul si scurtezi distante. Drumurile, nu mai trebuie sa spun, sunt de vis - pericol de adormit la volan . Parcari sunt peste tot dar costa ceva. Nu prea poti sa o arunci, in orase, cam unde vrei tu. Suveniruri din tarile baltice - chihlimbarul cules de pe plajele Marii Nordice; Finlanda - pieile de ren si o anumita bautura (vodka ). In rest, te orientezi. Si cu siguranta va fi o experienta placuta. Iti dai seama ca dupa calatorie de asteptam cu un "raport" detaliat insotit de foto .. Bafta!

[cosmins Find all posts View Profile Close cosmins]

care vrea sa mearga pana in tarile nordice cu avionul - exista o cursa low cost la sky cu 160E pana in Copenhaga, avionul se schimba in Viena, deci se poate face si aici o plimbarica. si eu sunt adeptul masinii dar pentru un concediu mai mic se poate si cu avionul. din copenhaga treci foarte repede in suedia.
enjoy

[postatny Find all posts View Profile Close postatny]

adevar graiesti @cosmins. de la aeroport Copenhaga (aflat in cartierul Kastrup) si pana la Malmo (Suedia) faci cu trenul in jur de 15-20 minute. Mai e o singura statie Tarnby parca ii zice. Au facut podul ala (inaugurat in 2000) intre Danemarca si Suedia. Dar e pacat sa pleci din Danemarca asa iute. Ai de vazut o droaie acolo: Mica Sirena, PArcul Tivoli, Orasul Christiania, Castelul lui Hamlet, Roskilde satul viking, etc. plus ca e super fain orasul de vizitat.

[cosmins Find all posts View Profile Close cosmins]

pai nu am zis sa pleci foarte repede din copenhaga, am zis ca poti sa vezi copenhaga si poti sa te plimbi si prin suedia in Malmo. normal ca nu ajungi pana in capitala dar iti faci o impresie.

[roman_sn Find all posts View Profile Close roman_sn]

@RaduFilipescu

Am fost anul trecut in Finlanda (punct final Rovaniemi) cu masina si nu am riscat cu tarile baltice si Rusia, desi mi-ar fi placut ca idee; pana la urma am considerat mai sigur drumul prin Ungaria-Slovacia-Cehia-Germania-Danemarca-pe podul acela imens Oresundbridge- Suedia-Finlanda. Erau si mai multe autostrazi, posibilitati mai multe de cazare si de a putea face rezervari inainte de a pleca etc. Distanta este mai scurta pe unde spui tu, drumul mai spectaculos, dar pana la urma am renuntat. Am facut cam acelasi traseu si la dus si la intors, cu mici devieri, la dus am trecut Marea Baltica pe la Rostok, iar la intors pe la Putgarden.

Parca s-a mai spus, in Suedia pe autostrazi limita maxima este de 110 Km/h si este ciudat sa vezi X5-uri si alte "avioane" cum abea se misca la vitezele astea. De asemenea sunt multe masini americane pe drumurile lor (Cadillac-uri in special), poate si datorita faptului ca multi dintre cei care au emigrat dupa razboi se reintorc de cativa ani in Suedia.
De la Stockholm inspre nord, autostrazile cam dispar, in sensul ca pe cativa km ai doua benzi la dispozitie pe sensul tau, apoi se reduc la una si in schimb celalalt sens are doua benzi. Lucreaza in schimb la largirea acestui tip de drum pentru a-l aduce la doua benzi pe sens permanent.Ce-i drept si circulatia este mai lejera, deoarece 75% din populatia Suediei este concentrata in sudul tarii si in marile orase Stockholm, Goteborg, Malmo.

Foarte stranie este in timpul verii noaptea; practic nu se face noapte niciodata, chiar in Malmo care este mai in sud, noaptea seamana mai degraba cu un amurg prelungit. Cu cat inaintezi inspre nord, noaptea tinde sa dispara cu desavarsire, astfel incat la Rovaniemi la ora 12 noaptea este o lumina asemanatoare unei zile innorate de la noi; poti vedea chiar razele soarelui care razbat de sub linia orizontului.

Iti doresc drum bun si te asigur ca nu vei regreta o asemenea excursie!