Sistemul de tragere - fixare cu cablu de otel - are deja o frana prea mare la desfacere, cand roata de rezerva trebuie coborata spre sol. Pe langa ancrasamentul datorat oxidarilor, antrenarea capului hexagon din portbagaj se face adeseori cu o viteza de rotire la cheie PREA MARE, pe cat cablul se desfasoara din greutatea rotii de rezerva - plus cutia aceea cu scule pentru efectuarea panei (cutia care contine cric, piesa cala etc)...
De multe ori nici o viteza la cheie mai mica nu ajunge. Ideal ar fi sa ,, ajutam" lestarea - o usoara apasare- cu piciorul, apasand pe roata de rezerva (daca ajungem la aceasta, cand suntem singuri) pentru a avea cablul cat mai tensionat la desfacere, ceea ce asigura o desfasurare si apoi o reinfasurare pe roata scripetelui interior, cat mai ferma.
Sa retinem deci, acest cablul are cele mai multe sanse sa se desfaca si sa se stranga corect cu cat cablul insusi este mai tensionat in timpul curselor de desfacere - strangere. Asa are cele mai multe sanse, repet, sa se desfasoare si sa se infasoare corect, de la un capat la altul.
La masinile vechi si la oarecare cutii de scule second-hand, gasite prin dezmembrari, se poate ca acel capac de plastic cu tabla sa fie corodat, uzat in calibrul orificiului de fixare (varful de prindere al cablului strangator fiind sferic - tronconic - nu carlig).
Acolo, fanta de prindere a varfului tronconic in capac are o decupare asemanatoare cu ,,gaura de cheie clasica".
Cand cablul strange roata de planseul masinii, teava de suport este totodata si un ghidaj blocant pentru varful tronconic - prin introducere si presare in concavitatea alveolara - facand imposibila deplasarea acestui varf spre diametrul mare al fantei, pe unde ar putea sa scape roata de rezerva.
Roata de rezerva trebuie complet ridicata pe acest ghidaj, sa fie adusa strans lipit sub planseul portbagaj, sa nu existe nicio posibilitate de balans la aceasta roata. La terminarea completa a cursei posibile de urcare, deci la lipirea rotii de planseu, axul piesei de varf al cablului strangator si inca total portant, va ajunge cu profilul sau complet de agatare - conturul acela cilindric, ca un inel plin - va ajunge deci in dreptul bacurilor ( continute de tubul suport), bacuri ce se vor inchide peste inel, preluand toata greutatea rotii si a cutiei de scule.
Daca ne putem ingrijora de uzura orificiilor in cazul capacelor vechi, nu putem - parerea mea - decat sa reproducem cat mai identic profilul capacului, prin confectie metalica pastrand astfel conceptia dar schimband materialul cu un material mai stabil din punct de vedere al rezistentei in timp.
Pe perioada de iarna cand zapada face si mai neplacuta manevra de scoatere a rezervei de sub planseu, (multi posesori al unui astfel de sistem de prindere prin capacul cutiei cu cric) sunt prevazatori si isi pun in prealabil roata de rezerva si aceasta cutie cu cric pe planseu, in portbagaj. Aceasta pentru a o avea mai usor la dispozitie in caz ca este nevoie.
Pe planseul portbagajului insa, roata de rezerva trebuie ancorata si de ce nu, cutia cu cric poate fi pusa la locul ei, sub roata ancorata.
In situatia cand roata de rezerva este asezata pe planseu in portbagaj, varful de prindere al cablului strangator trebuie adus sus , pana la capat si prins cu bacurile de fixare continute de acest tub suport (inelul de tragere din planseul portbagaj actioneaza la bacuri prin intermediul unui al doilea cablu de otel, mai subtire).
Fara roata si cutie de scule, cablul principal al troliului este bine sa fie tras de o a doua persoana in timp ce prima persoana invarte - incet, la cheie - pentru a-l strange cat mai bine pe fulia scripetelui interior. Se trage in acest mod pana ce varful de prindere al cablului strangator intra complet in tubul suport si se poate agata in bacuri (dupa cum am spus, aceasta se realizeaza numai prin lasarea - introducerea - la loc a`clapetei rotunde de pe planseul portbagajului. Altfel, este pericol sa se incurce cablul in interiorul troliului).
Astfel sunt diminuate riscul de a face bucle, riscul de desfacere necontrolata, incurcarea cablului strangator (aceasta producandu-se numai cand cablul este larg si nu este infasurat strans, pe fulia interioara.
In situatia cand este liber acest cablu de sarcina ( fara roata rezerva si cutia cricului) daca nu vom strange corect cablul pana la capat si lasam varful cablului portant sa balanseze fara a fi fixat in al sau tub-suport, cu atat mai mult este posibil sa se roada bacurile continute de tubul-suport, datorita balansului - pe de o parte - si datorita jocului axial in vertical de cablu, se pot largi infasurarile de cablu pe fulia interioara.
De multe ori nici o viteza la cheie mai mica nu ajunge. Ideal ar fi sa ,, ajutam" lestarea - o usoara apasare- cu piciorul, apasand pe roata de rezerva (daca ajungem la aceasta, cand suntem singuri) pentru a avea cablul cat mai tensionat la desfacere, ceea ce asigura o desfasurare si apoi o reinfasurare pe roata scripetelui interior, cat mai ferma.
Sa retinem deci, acest cablul are cele mai multe sanse sa se desfaca si sa se stranga corect cu cat cablul insusi este mai tensionat in timpul curselor de desfacere - strangere. Asa are cele mai multe sanse, repet, sa se desfasoare si sa se infasoare corect, de la un capat la altul.
La masinile vechi si la oarecare cutii de scule second-hand, gasite prin dezmembrari, se poate ca acel capac de plastic cu tabla sa fie corodat, uzat in calibrul orificiului de fixare (varful de prindere al cablului strangator fiind sferic - tronconic - nu carlig).
Acolo, fanta de prindere a varfului tronconic in capac are o decupare asemanatoare cu ,,gaura de cheie clasica".
Cand cablul strange roata de planseul masinii, teava de suport este totodata si un ghidaj blocant pentru varful tronconic - prin introducere si presare in concavitatea alveolara - facand imposibila deplasarea acestui varf spre diametrul mare al fantei, pe unde ar putea sa scape roata de rezerva.
Roata de rezerva trebuie complet ridicata pe acest ghidaj, sa fie adusa strans lipit sub planseul portbagaj, sa nu existe nicio posibilitate de balans la aceasta roata. La terminarea completa a cursei posibile de urcare, deci la lipirea rotii de planseu, axul piesei de varf al cablului strangator si inca total portant, va ajunge cu profilul sau complet de agatare - conturul acela cilindric, ca un inel plin - va ajunge deci in dreptul bacurilor ( continute de tubul suport), bacuri ce se vor inchide peste inel, preluand toata greutatea rotii si a cutiei de scule.
Daca ne putem ingrijora de uzura orificiilor in cazul capacelor vechi, nu putem - parerea mea - decat sa reproducem cat mai identic profilul capacului, prin confectie metalica pastrand astfel conceptia dar schimband materialul cu un material mai stabil din punct de vedere al rezistentei in timp.
Pe perioada de iarna cand zapada face si mai neplacuta manevra de scoatere a rezervei de sub planseu, (multi posesori al unui astfel de sistem de prindere prin capacul cutiei cu cric) sunt prevazatori si isi pun in prealabil roata de rezerva si aceasta cutie cu cric pe planseu, in portbagaj. Aceasta pentru a o avea mai usor la dispozitie in caz ca este nevoie.
Pe planseul portbagajului insa, roata de rezerva trebuie ancorata si de ce nu, cutia cu cric poate fi pusa la locul ei, sub roata ancorata.
In situatia cand roata de rezerva este asezata pe planseu in portbagaj, varful de prindere al cablului strangator trebuie adus sus , pana la capat si prins cu bacurile de fixare continute de acest tub suport (inelul de tragere din planseul portbagaj actioneaza la bacuri prin intermediul unui al doilea cablu de otel, mai subtire).
Fara roata si cutie de scule, cablul principal al troliului este bine sa fie tras de o a doua persoana in timp ce prima persoana invarte - incet, la cheie - pentru a-l strange cat mai bine pe fulia scripetelui interior. Se trage in acest mod pana ce varful de prindere al cablului strangator intra complet in tubul suport si se poate agata in bacuri (dupa cum am spus, aceasta se realizeaza numai prin lasarea - introducerea - la loc a`clapetei rotunde de pe planseul portbagajului. Altfel, este pericol sa se incurce cablul in interiorul troliului).
Astfel sunt diminuate riscul de a face bucle, riscul de desfacere necontrolata, incurcarea cablului strangator (aceasta producandu-se numai cand cablul este larg si nu este infasurat strans, pe fulia interioara.
In situatia cand este liber acest cablu de sarcina ( fara roata rezerva si cutia cricului) daca nu vom strange corect cablul pana la capat si lasam varful cablului portant sa balanseze fara a fi fixat in al sau tub-suport, cu atat mai mult este posibil sa se roada bacurile continute de tubul-suport, datorita balansului - pe de o parte - si datorita jocului axial in vertical de cablu, se pot largi infasurarile de cablu pe fulia interioara.
